Primii pași în amenajarea unei grădini de legume

gradina-de-legumeO grădină de legume ne poate oferi deopotrivă produse naturale de bună calitate cât și satisfacția lucrului în aer liber. Efortul depus pentru întreținerea ei este minimal în comparație cu beneficiile “culese” de pe urma ei. Chiar dacă aveți un spațiu limitat în curte, puteți amenaja o grădină de legume care să satisfacă nevoile familiei dvs.

Ghidul de față își propune să vă familiarizeze cu principiile generale ale grădinăritului eficient, să vă ajute să depuneți cât mai puțin efort pentru cele mai bune rezultate. Se adresează atât grădinarilor începători, cât și celor mai experimentați, pentru care sperăm să ofere suficiente informații inedite.

Mărimea grădinii de legume

Ca o regulă generală, pentru a hrăni o familie de patru persoane pentru o vară aveți nevoie de un spațiu de 5×4 metri. Aici veți plantă doar legume nepretențioase, care nu au nevoie de mult spațiu în care să se dezvolte: roșii; ardei; salată; morcovi; fasole și mazăre. Dacă doriți să faceți murături sau să cultivați o paletă mai diversificată de legume, veți avea nevoie de un spațiu mai mare.

Mărimea curții este cel mai important determinant în a alege o distribuție pe rânduri sau una “intensiva”. Distribuția pe rânduri presupune lăsarea unui spațiu de acces care dublează ca șanț de irigație între șirurile de plante. Metodă intensiva elimină spațiul suplimentar dintre rânduri, permițându-va să plantați mai mult pe o suprafața similară ca mărime. Va trebui însă să micșorați numărul de rânduri (până la patru sau cinci), pentru a facilita accesibilitatea.

Dacă aveți puțin spațiu la dispoziție, orientați-vă către metodă intensiva. Dezavantajele acesteia sunt că îngreunează culesul activitățile de întreținere. Însă irigația pe care o va primi va fi mai eficientă, deoarece plantele distribuite într-un model compact vor oferi o umbră mai bună, prevenind uscarea solului. De asemenea, umbra oferită de frunze va preveni apariția buruienilor, care au nevoie de lumina ca să se dezvolte.

Amplasarea grădinii de legume

Soarele

Majoritatea legumelor au nevoie de cel puțin șase ore de lumină solară directă pe zi. Din acest motiv se recomandă plasarea rândurilor pe axa est-vest și în partea dinspre sud a proprietății, spre a nu primi umbră pe timp de vară de la clădiri anexe sau copaci. Puteți observa evoluția umbrelor lăsate de către acestea pe timpul zilelor de primăvară sau vară, pentru a găsi cel mai însorit loc al curții.

Copacii

Copacii pot concura pentru apă și minerale cu legumele din grădină. Plantați semințele sau răsadurile la cel puțin trei metri de tulpina unui copac, lăsând eventual un spațiu mai mare în cazul copacilor cunoscuți pentru rădăcinile lor extensive, cum ar fi stejarul. Puteți evita această regulă folosind două metodă: Săpați în zona de graniță un șanț până dați de pământ galben. Plasați în șanț o foaie metalică galvanizata — cum ar fi acelea folosite la construcția acoperișurilor — pentru a opri creșterea rădăcinilor copacului. Puteți de asemenea să irigați suplimentar spațiul respectiv, însă ținem să vă reamintim că apa nu poate înlocui nutrienții din sol.

Vântul

Dacă locuiți într-o zonă cu vânturi puternice, trebuie întotdeauna să luați măsuri de protecție împotrivă lor. Un gard sau vegetația lemnoasă în jurul grădinii de legume se vor dovedi de cele mai multe ori suficiențe.

Pantele

Pantele dulci pot fi neglijate atunci când ne planificăm viitoarea grădină de legume. Zona trebuie să fie doar suficient de plană pentru a permite o irigație uniformă. Apei îi trebuie o anumită perioadă de timp pentru a se infiltra în sol. Atunci când irigăm cu furtunul, pe rânduri, curgerea ei poate fi prea rapidă pentru a permite absorbția eficientă.

În cazul pantelor mai puternice, se recomandă terasarea solului, atât pentru nevoile de irigație cât și pentru a preveni eroziunea. Pietrele cubice sunt ideale ca și contrafort, însă puteți folosi și materiale lemnoase.

Delimitarea și pregătirea solului pentru grădină de legume

Dacă pe solul din curtea dvs. nu s-a mai cultivat nimic, cel mai probabil grădină de legume va fi roditoare în primul an. Acest lucru se datorează faptului că solul este încă bogat în nutrienți, însă pentru a avea un succes similar în anii următori, vor fi necesare măsuri din partea dvs.

Caracteristicile solului

Există teste specializate pentru măsurarea acidității în magazinele de profil, însă nu e musai să le folosiți.Este suficient să știți că păpădiile cresc de regulă în sol alcalin (cu un ph de peste 7,5), iar solul acidic favorizează dezvoltarea mușchiului. Aciditatea poate fi scăzută adăugând var nestins în timpul activității de descoperire (sau întoarcere; săpat) iar solul alcalin poate fi acidifiat prin adăugarea de sulf al fermierului, achiziționat de la magazinele specializate. Pentru a crește aciditatea mai puteți adaugă un strat ocrotitor de vegetație de pădure moartă.

Pregătirea solului

Pe un spațiu în prealabil necultivat, trebuie să săpați mai adânc decât veți face în anii ulteriori. Încercați să întoarceți solul până la 30 de centimetri, folosind un furcoi. Acesta e mai eficient la spargerea bolovanilor decât o săpa și solul obținut va fi mai afânat. Eliminați orice piatră și rădăcină de pe suprafața destinată cultivării.

Odată solul întors și bolovanii mai mari sfărâmați, puteți adaugă îngrășământ organic. Pentru a fi accesibil rădăcinilor plantei tinere, îngrășământul trebuie amestecat cu primii 12-20 cm de sol, folosind un furcoi sau o casma. Cele mai bune varietăți de îngrășământ sunt:

Compostul este un amestec de materie vegetală în putrefacție și excremente. Poate conține iarbă și frunze uscate, legume, fructe, coji de ouă (pentru calciu), fân, cenușă de lemne, rumeguș, ganiat de pui, zat de cafea etc. etc.

Balegarul de vacă și de cal reprezintă o sursă bună de materie organică. În mod ideal, balegarul ar trebui să fie bine uscat pentru a nu irita germenii de plantă. Balegarul prezintă riscul că poate conține semințe de buruieni. Pentru a remedia acest neajuns, acoperiți balegarul cu un strat din materie vegetală, care va împiedică lumina să ajungă la semințe și la și buruienile juvenile.

Așa numitul “balegar verde” se referă la plantele cu o creștere rapidă care sunt mărunțite și amestecate în sol pentru a putrezi, transformându-se în nutrienți. De regulă se plantează toamnă, și sunt secerate și adăugate ca îngrășământ primăvară.

Solul marin este un amestec de făină de pește și rumeguș care se găsește în comerț. Poate fi aplicat direct peste solă.

Există mai multe produse comerciale destinate să corecteze deficiențele pe care le-ar avea solul dvs. Praful de piatră glacială conține o varietate bogată de minerale, și este cu precădere util pentru îmbogățirea solurilor care au cunoscut un uz îndelungat. Poate fi folosit pentru a fortifia rădăcinile pomilor fructiferi, florilor și tufișurilor decorative, și evident, ale legumelor.

Ca retușuri finale, este bine să nivelați suprafața pentru a favoriza absorbția uniformă de apa de ploaie sau de stropitoare. Puteți acoperi potecile dintre sole cu materiale textile speciale, peste care plasați un strat de 5-6 cm de acoperământ din scoarță de copac pentru a împiedică apariția buruienilor. Aveți grijă să nu pășiți pe solele pregătite. Acest lucru va tasa pământul, reducând aerarea. Dacă trebuie neapărat să pășiți peste solă, plasați un dulap de lemn în calea dvs, care să distribuie uniform greutatea.

Plantarea – noțiuni de bază

Pentru a asigură creșterea plantelor, solul grădinii de legume trebuie să conțină Nitrogen sau Azot (N), Fosfor (P) și Potasiu (K). Cantitățile relative din aceste elemente sunt trecute pe ambalajul îngrășăminților și augmentatorilor chimici disponibili în comerț.

Azotul este esențial pentru frunze și tulpini viguroase. Balegarul și făină de oase reprezintă surse bogate de azot.

Fosforul fortifică rădăcinile și floarea. Mai contribuie și la creșterea fructului și a cantității de sămânța. Surse bogate de fosfor sunt praful de piatră, făină de oase și urina.

Potasiul este vital pentru diviziunea celulară și contribuie la fortifierea tulpinilor. Mai ajută la prevenirea bolilor, îmbunătățește calitatea fructului și reduce din nevoia de apa a plantei. Surse de potasiu sunt cenușa de lemn, bălegarul și compostul.

Trebuie să vă programați perioadă plantatului în funcție de clima din regiunea dvs. Plantele timpurii, cum ar fi mazărea conopidă, varza de Bruxelles, ceapa și napi preferă temperaturi relativ scăzute, între 10 și 20 de grade celsius. Tolerează bine înghețul și pot fi culese târziu, chiar și în pragul iernii.

Salata, țelină, varza, morcovii, ridichiile și ceapă verde cresc cel mai bine la temperaturi intermediare, între 15 și 25 de grade celsius. Ocupați-vă de plantarea lor după ce ați terminat cu plantele timpurii.

Legumele de anotimp cald cresc cel mai bine la temperaturi de peste 20 de grade celsius și înghețul le afectează puternic. Din această categorie face parte porumbul, cartoful, roșiile, fasolea și alte legume agățătoare. Aveți grijă ca cea mai mare parte a sezonului lor de creștere să acopere perioada călduroasă a anului.

Pentru instrucțiuni precise pentru fiecare plantă, aveți grijă să citiți indicațiile de pe ambalajul semințelor pe care le-ați achiziționat.

Mai jos, vă oferim câteva indicații generale de plantare:

Puteți să folosiți răsadnițe (lădițe cu pământ în care plasați sămânța) pentru a crește în casă legume sensibile la temperatură, cum ar fi roșiile. Transplantați planta juvenilă din răsadnița în solă atunci când clima o permite.

Aveți grijă să nu îndepărtați solul de la rădăcina răsadurilor, atunci când le transplantați din ghiveci pe solă. Pământul din jurul rădăcinii ar trebui să fie ușor umed în timpul transplantului, pentru a avea fermitate. Planta ar trebui să se afle într-o mică depresiune, în raport cu înălțimea rândului, pentru a favoriza acumularea apei. Transplanturile au nevoie de apă pentru a prinde rădăcini în solă.

Folosiți întotdeauna un sistem de rotație a culturilor, unde o cultura să nu ocupe mai mult de 2-3 ani la rând aceeași solă, cu excepția plantelor perene. Odată stabilite într-o locație, plante ca asparagusul nu trebuiesc mutate.

Plantați întotdeauna mai mult decât aveți nevoi. Este puțin probabil ca toate semințele să prindă.


Lasă un Comentariu...

*