Aranjamentele florale de grădină

Dacă ești nou într-ale grădinăritului și singurele flori cu care ai mai lucrat stăteau cuminți într-o vază, sau dacă vrei să adaugi o notă suplimentară de stil grădinii tale, ideea de a-ți amenaja singur și cu mult gust spațiul din jurul locuinței nu ar trebui să te intimideze. Aranjamentele florale de grădină sunt la îndemână oricui, și atât timp cât urmezi niște reguli de bază ale esteticii, vei impresiona cu siguranță orice vecin.

Cum folosești culoarea în aranjamente florale de grădină?

În primul rând, nu există nicio formulă universală pentru alegerea culorilor. Compoziții monocrome sau compoziții ce folosesc întreaga paletă pot oferi aceeași valoare estetică, dacă sunt realizate cum trebuie. O înțelegere adecvată a teoriei culorilor (pe care artiștii o folosesc la amestecarea vopselurilor) te va ajută să găsești combinația potrivită pentru grădină ta.

E demn de reținut că nu trebuie să vă limitați la opțiunile cromatice oferite de eflorescență. Frunzele aduc și ele o bogată contribuție de griuri, roșuri, turcoaz și nenumărate nuanțe de verde la aranjamentele florale de grădină. Garduri, bănci, colivii, cușca câinelui și alte elemente anorganice pot fi vopsite pentru a complimenta culoarea naturală a vegetației.

De asemenea demn de reținut, majoritatea peisagiștilor sunt de acord că impactul vizual al culorilor este mai puternic atunci când acestea formează o suprafața neîntreruptă. Drept urmare, grupați plante din aceeași specie într-o anumită arie, pentru a obține mase de culoare.

Culorile calde

Acestea sunt roșurile, portocaliurile și galbenurile. Sunt energetice, pline de viață, și atrag în mod deosebit atenția. Nu toate nuanțele dau o impresie la fel de puternică de căldură. Spre exemplu, roșurile apropiate de oranj sunt mult mai calde decât cele apropiate de o culoare rece, violetul. Nuanțele deosebit de calde arată cel mai bine în vecinătatea unei culori reci pure, în timp ce nuanțele mai puțin intense pot fi asociate cu niște culori reci mai estompate, apropiate de spectrul cald.

Culorile calde ne apăr că decupate din peisaj, și creează iluzia că s-ar află mai aproape de privitor decât sunt în realitate. Fac spațiile întinse să pâră mai mici.

Folosiți-le pentru a atrage atenția asupra elementelor demne de remarcat din grădină și pentru a distrage de la părțile inestetice.

Culorile reci

Sunt reprezentate de albastru, verde și violet și se află în partea opusă a spectrului cromatic vis-a-vis de culorile calde. Acestea oferă senzația că s-ar retrage în interiorul peisajului, și par mai depărtate de privitor decât sunt de fapt. Un spațiu dominat de culori reci ne va părea mai mare, drept urmare, este recomandată folosirea lor în cazul grădinilor de dimensiuni mici.

Aranjamente florale de grădină în care predomina culori calde pot fi estompate prin folosirea inflorescențelor reci. Intensitatea culorilor calde este de multe ori țipătoare, și spații restrânse de albastru sau violet contrastate cu acestea vor oferii privirii un loc în care să se odihnească, fără a concura cu impresia generală de căldură.

Complementaritatea

Culorile complementare sunt situate în directă opoziție una cu alta pe roată culorilor (o roată a culorilor ca obiect material poate fi procurata de la orice magazin specializat și de la majoritatea librăriilor).

Acestea sunt:

  • Albastru – Oranj
  • Verde – Roșu
  • Galben – Violet

Când sunt folosite împreună, culorile complementare servesc la a se intensifică reciproc. Florile roșii, spre exemplu, ne vor apărea mai luminoase pe un fundal verde.

Florile de o culoare scăzută în intensitate sau de dimensiuni mici, ce riscă a se pierde în peisaj, pot fi cel mai bine puse în valoare folosind principiul complementarității.

Culori adiacente și analoage

Pentru a evită combinații disarmonice este bine să folosim culori apropiate în spectrul cromatic, cum ar fi bleu-marin – violet – purpuriu. O subdiviziune a culorilor adiacente sunt culorile analoage. Acestea din urmă dau impresia că se îmbină una cu cealaltă, formând un tot integru, fără note discordante. Exemple de asemenea combinații includ turcoaz – vernil – galben închis.

Atunci când folosim trei culori adiacente în aranjamente florale de grădină, este indicat ca nuanța care se află în centru din punct de vedere cromatic (așa cum este ea văzută pe roata culorilor) să fie dominantă, și cele două nuanțe “de pe margini” să ocupe o pondere mai restrânsă.

Culorile analoage funcționează cel mai bine atunci când sunt egale ca intensitate. Termenul se referă în acest caz la tenta de gri pe care culoarea respectivă o prezintă. O culoare intensă sau saturată are o tentă scăzută spre gri, în timp ce culorile nesăturate ne apar ca estompate, fiind mai apropiate de gri decât de forma lor pură. Cele din urmă mai sunt numite sugestiv și “griuri colorate” sau tonuri.

Monocromia

Monocromia este chiar mai ușor de stăpânit decât adiacența. Aceasta presupune utilizarea unei singure culori de eflorescență și/sau ale tonurilor ei.

O folosim atunci când dorim să punem în evidență formă inedită a plantelor sau ale volumelor pe care grădină le formează, cum diferențele cromatice ajung să ocupe un rol mai puțin important.

Aranjamentele florale de grădină puternic dominate de alb sunt deosebit de atrăgătoare la asfințit sau sub lumina lunii, atunci când albul iese în evidența pe fondul întunecat.

Varietatea de culori

Tema “triadei” folosește trei nuanțe egal distanțate pe roata culorilor, cum ar fi cele trei primare (roșu, albastru și galben), sau cele trei secundare (violet, oranj și verde). Folosirea triadelor la intensitatea maximă creează un efect vibrant, foarte energetic însă armonic.

O altă posibilitate este oferită de “complementara ramificata”: Începeți cu o pereche complementară, cum ar fi galben – violet. Însă înlocuiți una dintre complementare cu “vecinii” ei cromatici, aflați de fiecare parte a acesteia pe roata culorilor.

Culori închise și deschise

Per ansamblu, tonurile închise oferă un sentiment de liniște și de gravitate, de sobrietate. O ușoară tentă întunecată – cum ar fi galbenul anumitor soiuri de margaretă-reduce din vivacitatea aranjamentului floral de grădină, oferindu-i un aer discret, în timp ce culorile deosebit de întunecate ne duc cu gândul la domeniul funerar. Nu vă așteptați ca tonurile întunecate să impresioneze după lăsarea serii.

Culorile deschise sunt bine evidențiate de întuneric, însă la miezul zilei pot avea un aspect spălăcit.

Culorile neutre

Acestea sunt griurile colorate, albul și negrul, dar și tonuri pământii ca maron și bej. Toate pot servi cu succes ca și fond, accentuând cu succes culorile înconjurătoare. Pe un fundal întunecat, o planta de culoare deschisă va ieșii în evidența, în timp ce intensitatea unei inflorescențe în tonuri închise ne va apărea mai puternică în fața unui fond alcătuit din culori neutre deschise.

Cum să folosești texturile în aranjamente florale de grădină?

Pe lângă culoare și forma plantei, textura joacă de asemenea un rol important în estetica grădinii dumneavoastră. Termenul se referă la suma caracteristicilor pe care suprafața unui obiect vizibil le are.

Textura plantelor variază de la fin, mediu, până la aspru în funcție de cât de “grunjoasa” ne apare. Majoritatea plantelor au o textură medie, deci utilizarea unor exemplare fine sau aspre poate adaugă un plus de interes grădinii noastre.

Plantele fin texturate au de regulă frunze și flori rotunde, de dimensiuni mici. Oferă o impresie de lumină, gingășie, și par să umple spațiul în care se află. Se împletesc armonios cu fundalul și nu solicită privirea. Le putem folosi pentru a face spațiile restrânse să pâră mai mari, sau pentru a accentuă forma și culoarea altor plante.

Plantele cu textură aspră au efectul opus celor fine. Au frunze și flori de dimensiuni mari, sunt parcă decupate din peisaj și atrag invariabil atenția. Caracterul lor abraziv se transmite parcă privirii-gândiți-vă la vegetația ierboasa din pădurile de munte sau din junglă. Oferă aranjamentului floral de grădină un aspect exotic și luxuriant. Concurează pentru atenție cu forma și culoarea altor plante, descriind mai multe centre de interes. Drept urmare, dau impresia unui spațiu încărcat, de dimensiuni mai mici decât este în realitate.

Textura este determinată în primul rând de lumină și umbră. Plantele fin texturate reflectă multe petice mici de lumina și umbră, în timp ce textura aspră este percepută din pete mai mari de lumină sau umbră. Imaginați-vă că ați putea să pictați un aranjament floral de grădină “aspru” folosind de tușe groase, în timp ce pentru unul fin aveți nevoie de o pensulă subțire.

Distanța de asemenea influențează modul în care percepem texturile. De aproape, majoritatea copacilor cu frunze înguste par să aibă o textură fină. Dar îndepărtați- câțiva metri frunzele vor coverge într-o imagine grunjoasă.

Textura variază în funcție de anotimp. Iarna, formele pe care le creează ramificația plantelor lemnoase (cum ar fi tufișurile de trandafiri) ajung să domine grădină. Tufișurile desfrunzite formate din multe nuiele subțiri oferă o textură fină. Crenguțele mai groase dau impresia de asprime.

Primăvara, bobocii florilor timpurii vor determina textură aranjamentului floral de grădină, însă rolul lor va fi preluat de frunze, atunci când acestea încep să apăra, primăvara târziu sau iarnă.

Pe lângă dimensiunea frunzei, mai multe caracteristici afectează textura vizuală a unei plante ierboase:

  • Frunze compuse, disecate sau bifurcate
  • Contrastul dintre frunză și fond
  • Frunze zimțate (textură aspră) sau lucioase (textură fină)
  • Flori sau fructe care întrerup modelul frunzișului, în cazul copacilor

Un aranjament floral de grădină alcătuit în întregime din plante ce oferă o textură medie poate apărea ca plictisitor. La polul opus, o grădină cu prea multă bogăție texturală poate oferi o impresie de agitație. Dacă domină plantele cu o textură fină, atunci grădinii îi va lipsi un centru de interes, și va părea mată. În acest caz, se recomanda plasarea strategică a câtorva plante exotice, “cu personalitate”.

Prea multe plante aspre vor oferii grădinii un aer apăsător, aglomerat. De asemenea, plantele aspre își pierd mult din efect fără un fond fin sau neutru care să le pună în evidența.

În final, ca și în cazul culorii, nu există o rețetă universală pentru texturarea unui aranjament floral de grădină. Însă simplul fapt de a lua în considerare calitatea texturii vă va ajută să realizați aranjamente florale de grădină mai frumoase.


Lasă un Comentariu...

*